Cum poate fi atata neliniste in sufletul unui om?
Cum pot exista mii de ganduri care nu-si gasesc o ordine?
Nu-mi pot pune singura ordine in ganduri, nu pot avea singura grija de mine, nu pot face nimic. Daca incerc doar, agravez situatia, e haos!
Desi toata nelinistea se rezuma la raspunsul unei singure intrebari "oare va fi bine?", nu-i pot gasi eu raspunsul.
Eu depind de alta voce. Acea voce pe care, daca o voi auzi, o voi crede. E singurul glas din lume ce ma linisteste si imi ofera siguranta. Doar un cuvant sa aud, si toate indoielile dispar.
El, e linistea mea.
